Mignonne, allons voir si la rose

Sunday, November 01, 2009

După cum vezi, orașul șuieră undeva departe, coclit de accidente și nefericiri și de turturele care nu-și mai amintesc drumul către casă. Am deschis și am închis milioane de uși în viața asta a mea, una în plus n-ar mai însemna mare lucru. Poate că e, totuși, un pic cam tîrziu, deși consolatorul suprem ar spune că nu e. Stai nițel, să-mi termin țigara, că e păcat s-o arunc, abia am tras cîteva fumuri. Plus că ar fi păcat s-o arunc aici, pe jos, pe asfaltul ăsta cald. Simți cum tremur? Nu, nu mi-e frig. Cum ziceam, ușile încep să se deschidă de cum ți s-a născut în minte dorința de a le deschide. Să știi, nu mint, nu e magie. Magie e doar tinerețea. Dacă vrei, deschidem împreună ușa aia de acolo și ne precipităm amîndoi în nori, departe de turturele astea idioate care nu-și găsesc drumurile.

3 comments:

vera November 4, 2009 at 8:44 a.m.  

Cueillez, cueillez vostre jeunesse...
Da, da, ca mare dreptate avea. Dar, cum zic englezii: si jeunesse savvay, si vieillesse pouvvay...

Sam, mai esti (ai revenit?) in biznisu de vindut zapada engros? Ca anu trecut n-am reusit sa iau. Si acu a revenit sezonul in care imi lipsashte.

Samuel Mammel November 4, 2009 at 8:15 p.m.  

In curind tai panglica. Deocamdata lustruiesc, dau cu mopu', pun saibe. Cind o fi sa fie, te anunt. Sa-ti trimit o proforma de pe acum? :D

vera November 5, 2009 at 3:42 a.m.  

Da, trimite-mi. Pe versuri de Ronsard.
P.S. Cu mostre, va rog, ca sint clienta serioasa. Iau cantitate!

  © Blogger template Writer's Blog by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP